Tehnologia modeleaza invatarea in invatamantul superior

Studentii si cadrele didactice sunt dornici sa utilizeze in continuare noile tehnologii de invatare la clasa adoptate in timpul pandemiei, iar institutiile ar putea face mai mult pentru a sprijini schimbarea. Aceasta este concluzia unei cercetari recente derulate de compania de consultanta McKinsey.

Pandemia COVID-19 a fortat trecerea brusca la invatamantul la distanta pentru majoritatea studentilor din invatamantul superior, incepand din primavara anului 2020. Pentru a veni in completarea cursurilor video si pentru a implica studentii in sala de clasa virtuala, profesorii au adoptat tehnologii care au permis mai multa interactivitate si modele hibride de activitati online si in persoana. Aceste instrumente au schimbat tipul de invatare, predare si evaluare in moduri care pot ramane valabile si dupa pandemie.

Investitorii au luat act de tot ce s-a intamplat, iar start-up-urile din domeniul tehnologiei educative (Edtech) au strans niveluri record de capital de risc in 2020 si 2021. Cat despre jucatorii mai mari, evaluarile lor de piata au crescut.
Un studiu realizat de McKinsey in 2021 a constatat ca pentru a se implica cel mai eficient cu studentii, institutiile de invatamant superior se pot concentra pe opt dimensiuni ale experientei de invatare.

Cele 8 dimensiuni ale experientei de invatare online

Institutiile de invatamant superior online de top se concentreaza pe 8 dimensiuni cheie ale experientei de invatare, pe baza a trei principii generale: Parcurs perfect, Abordare antrenanta a predarii si Retea de grija si atentie.

Parcurs perfect

1. Harta de parcurs clara pentru educatie
2. Conexiune perfecta

Abordare antrenanta a predarii

3. O serie de formate de predare
4. Experiente captivante
5. Invatare adaptiva
6. Aplicarea skill-urilor in lumea reala

Retea de grija si atentie

7. Sprijin in timp util
8. Comunitate puternica

Vei regasi mai jos concluziile unui studiu referitor la tehnologiile de invatare ce pot activa aspecte ale unora dintre cele opt dimensiuni prezentate mai sus.

In noiembrie 2021, McKinsey a chestionat 600 de cadre didactice din invatamantul superior si 800 de studenti de la colegii si universitati nonprofit publice si private din Statele Unite, inclusiv institutii care deservesc minoritatile, cu privire la utilizarea si impactul a opt tehnologii diferite de invatare in clasa.

Opt tehnologii de invatare in clasa

•  Interactiuni in clasa – platforme software ce permit studentilor sa puna intrebari, sa comenteze, sa raspunda la sondaje si sa participe la discutii in timp real, printre altele.
•  Exercitii in clasa – platforme care transforma invatarea in joc, prin concursuri distractive si cu miza mica, pun probleme de rezolvat in clasa, permit studentilor sa isi provoace colegii la quizz-uri si promoveaza implicarea prin insigne si premii.
•  Conectivitate si construirea comunitatii – o gama ampla de instrumente informale opt-in ce permit studentilor sa interactioneze atat intre ei cat si cu profesorii si sa ia parte la comunitatea de invatare.
•  Activitati de grup – instrumente ce permit studentilor sa colaboreze in clasa si in afara acesteia, prin camere de studiu, pregatiri de grup pentru examene si quizz-uri, dar si file sharing.
•  Realitatea augmentata/realitatea virtuala – Simulari interactive ce introduc studentii in continutul cursului, simulari in laboratoare avansate, simulari medicale, etc.
•  Oferirea de cursuri adaptive, bazate pe AI – softurile AI in cloud adapteaza continutul cursului la nivelul de cunostinte si abilitati ale studentilor.
•  Asistenti de predare pe baza de invatarea automata – cunoscuti si ca programe de chatbots, asistentii didactici raspund la intrebarile studentilor si detaliaza continutul cursului in afara clasei.
• Monitorizarea progresului studentilor – aceste instrumente permit profesorilor sa monitorizeze progresul academic, stapanirea continutului si implicarea. Alertele si rapoartele identifica elevii aflati in situatii de risc si ajuta profesorii sa regandeasca oarecum continutul la stilul lor de invatare pentru un plus de eficienta.

Pentru a veni in completarea sondajului, McKinsey a intervievat si experti din industrie si profesionisti din invatamantul superior care iau decizii cu privire la utilizarea tehnologiei la clasa. Sondajele au aratat care sunt instrumentele de invatare si abordarile care au avut parte de cea mai mare acceptare, modul in care le percep studentii si profesorii, barierele in calea adoptarii la nivel mai amplu, modul in care institutiile au adoptat cu succes tehnologii inovatoare si impactul notabil asupra invatarii.

Crestere de doua cifre in materie de adoptare si perceptii pozitive

Repondentii la sondaj au raportat o crestere medie de 19% a utilizarii generale a acestor tehnologii de invatare de la inceputul pandemiei COVID-19.
Tehnologiile care permit conectivitatea si construirea comunitatii – asa cum sunt platformele de discutii inspirate de social media si grupurile de studiu virtuale – au avut parte de cea mai mare crestere a utilizarii – 49% – urmate de instrumentele pentru activitati de grup, care au crescut cu 29%.

Probabil ca aceste tehnologii umplu golul lasat de lipsa experientelor fata in fata, intr-un mod mai eficient decat instrumentele de invatare concentrate pe individ, asa cum sunt realitatea augmentata (AR) si realitatea virtuala (VR).
Tehnologiile de interactiune in clasa, cum ar fi chat-ul in timp real, sondajele si discutiile in grup, au fost cele mai utilizate instrumente inainte de pandemie si asa raman si in continuare; 67% dintre cei care au raspuns la sondaj au spus ca in prezent folosesc aceste instrumente in sala de clasa.

Trecerea catre modele de invatare mai interactive si mai diverse va continua probabil. „Pandemia a fortat nevoia unei noi experiente de invatare online. A recentrat institutiile pentru a se gandi la modul in care vor preda de acum si a adus in prim plan invatarea sincrona si hibrida”, a spus un expert in industrie, citat de McKinsey. In consecinta, multe colegii si universitati din SUA investesc activ pentru a-si extinde ofertele de programe online si hibride.
Unele tehnologii intarzie sa fie adoptate la nivel larg. Instrumentele care permit monitorizarea progresului elevilor, AR si VR, Asistentii de Predare bazati pe invatarea automata, sustinerea cursurilor adaptive AI si exercitiile la clasa sunt folosite in prezent de mai putin de jumatate dintre repondentii la sondaj.
Dovezile anecdotice sugereaza ca tehnologii precum AR si VR necesita o investitie substantiala in echipamente si pot fi dificil de utilizat la scara ampla in clasele cu un numar mare de studenti.

Sondajul McKinsey a relevat, de asemenea, discrepante legate de utilizare, bazate pe anvergura institutiilor. Astfel, institutiile publice mici folosesc Asistentii de Predare pe baza de invatare automata, sisteme AR si VR si tehnologii de monitorizare a progresului elevilor in procente duble sau mai mari decat institutiile publice medii si mari, probabil pentru ca scolile mai mici si specializate pot face investitii mai punctuale si mai rentabile.
De asemenea, institutiile publice medii si mari au folosit mai mult instrumentele de conectivitate si de construire a comunitatii decat institutiile publice mici (57%, respectiv 59%, comparativ cu 45%). Desi adoptarea instrumentelor bazate pe inteligenta artificiala a fost mai lenta, expertii din invatamantul superior intervievati de McKinsey anticipeaza ca utilizarea lor va creste; aceste instrumente permit profesorilor sa adapteze cursurile la progresul fiecarui student, sa-si reduca volumul de munca si sa imbunatateasca implicarea studentilor.
Desi multe colegii si universitati sunt interesate sa foloseasca mai multe tehnologii pentru a sustine invatarea, primele trei bariere indicate sunt lipsa de constientizare, capacitatile inadecvate de implementare si costurile.

Elevii isi doresc instrumente distractive si eficiente

Peste 60% dintre studentii din sondajul McKinsey au spus ca toate tehnologiile de invatare la clasa pe care le-au folosit de cand a inceput COVID-19 le-au imbunatatit studiul si notele. Cu toate acestea, exista doua tehnologii care au obtinut rezultate mai mari decat celelalte in ceea ce priveste cresterea performantei academice: 80% dintre studenti au spus despre exercitiile la clasa ca le-au imbunatatit studiul, in timp ce 71% au indicat Asistentii de Predare bazati pe invatarea automata.
Desi sistemele AR si VR nu sunt inca utilizate la scara larga, 37% dintre studenti au spus ca sunt „cel mai incantati” de potentialul in clasa al acestei tehnologii. In timp ce 88% dintre studenti cred ca AR si VR vor face invatarea mai distractiva, doar 5% cred ca aceste tehnologii le vor imbunatati si capacitatea de a invata sau de a stapani continutul.
Expertii din industrie au confirmat ca, desi exista un entuziasm semnificativ legat de AR si VR, capacitatea acestor tehnologii de a imbunatati rezultatele invatarii este incerta.

Profesorii imbratiseaza instrumentele noi, dar e nevoie de mai mult suport tehnic si instruire

Cadrele didactice au acordat note chiar mai mari decat elevii instrumentelor de invatare, pentru usurinta in utilizare, implicare, acces la resursele cursului si conectivitatea profesorului. Ei si-au exprimat, de asemenea, un entuziasm mai mare decat al elevilor in ceea ce priveste utilizarea tehnologiilor in viitor.
In timp ce peste 30% dintre studenti si-au exprimat entuziasmul pentru interactiunile AR/VR si la clasa, mai mult de 60% dintre cadrele didactice au fost incantate de acestea, precum si de asistentii de predare pe baza de invatare automata si de tehnologia adaptiva AI.
81% sau mai mult dintre cadrele didactice au spus ca cele opt instrumente tehnologice de invatare reprezinta o investitie buna de timp si de efort raportat la valoarea pe care o ofera.
Interviurile cu expertii sugereaza, insa, ca folosirea tehnologiilor de invatare poate fi o presiune asupra personalului universitar, chiar daca cei din cadrul sondajului McKinsey au spus ca aceasta presiune merita.

In timp ce profesorii intervievati au fost entuziasmati de noile tehnologii, expertii au subliniat unele probleme fundamentale. De pilda, decalajele in ceea ce priveste alfabetizarea digitala au fost mai pronuntate de la inceperea pandemiei, dat fiind ca aceasta a fortat adoptarea aproape universala a unor solutii tehnologice, adancind un decalaj care pana atunci nu putea fi observat, pentru ca adoptarea acestor tehnologii era sporadica.
Profesorii care se pricep mai bine la tehnologie se simt in largul lor cu solutiile bazate pe interactiune, in timp ce personalul mai putin familiarizat cu aceste instrumente prefera afisarea continutului si tehnologiile bazate pe predare.

Potrivit expertilor intervievati de McKinsey, insusirea folosirii unor instrumente si functii noi poate provoca oboseala generala. Un director adjunct pentru e-learning la o universitate a declarat ca pentru cadrele didactice de acolo proiectarea si executarea unui studiu pilot de VR pentru o clasa de informatica “a fost dificila”. „Este un mod complet nou de instruire…. Imi imaginez ca profesorii care il folosesc acum nu il vor mai folosi in primavara”.
De asemenea, expertii au spus ca suportul tehnic si instruirea sunt de ajutor.
Un director pentru e-learning care a supravegheat introducerea simularilor virtuale pentru studentii de la specializarile asistenta medicala si radiografie a spus ca profesorilor care au avut retineri li s-a permis sa renunte, astfel incat sa nu intarzie programul. „Am structurat totul in maniera „facem totul impreuna”. Cei care nu au vrut sa o faca au plecat, dar am primit mult sprijin de la furnizori si instruire, ceea ce a facilitat implementarea simularilor”.

Concluziile cercetarii McKinsey

In ciuda problemelor legate de maturizarea experientei de invatare la clasa, profesorii si studentii cred ca pot castiga mult mai mult. Cadrele didactice sunt optimiste cu privire la beneficii, iar studentii se asteapta ca invatarea sa ramana distractiva si eficienta.
In timp ce nivelurile de adoptare au inregistrat o crestere de doua cifre in timpul pandemiei, multe clase nu au experimentat inca toate tehnologiile. Pentru institutiile care se gandesc sa investeasca, sau pentru cele care au inceput deja, exista cateva concluzii de retinut.

•  Este important ca liderii din administratie, IT si profesorii sa cada de acord asupra a ceea ce doresc sa obtina prin utilizarea unei tehnologii anume de invatare. Institutiile care aliniaza asteptarile tuturor partilor interesate inainte de implementarea noilor tehnologii au mai mult succes. Obiectivul principal este implicarea si motivarea studentilor? O performanta academica mai buna? Satisfactia si retentia profesorilor? Odata stabilite obiectivele, personalul IT si profesorii pot colabora mai eficient in alegerea celei mai bune tehnologii si in initierea programelor.
•  Inainte de implementare trebuie sa fie luat in calcul accesul studentilor la tehnologie. Pentru ca utilizarea tehnologiei educationale este din ce in ce mai importanta, decalajul digital dintre elevi pune in pericol accesul la educatie. Chiar daca toate tipurile de institutii analizate in sondajul McKinsey folosesc tehnologii de invatare la clasa, ele o fac in diferite grade. De exemplu, 55% dintre repondentii de la colegiile si universitatile de culoare prin traditie, si de la colegiile si universitatile tribale folosesc instrumente de interactiune in clasa. Acest grad de utilizare este mai mic decat gradul de utilizare din institutiile publice (64%) si decat cel al institutiilor private (84%). De asemenea, doar 15% dintre repondentii de la colegii si universitati de culoare si tribale folosesc instrumente pentru monitorizarea progresului studentilor, in timp ce rata generala de utilizare atat pentru institutiile publice, cat si pentru cele private este de 25%.
•  Suportul de calitate faciliteaza adoptarea de catre studenti si profesori. Institutiile care au implementat cu succes noile tehnologii de invatare au oferit suport tehnic si pregatire pentru studenti si indrumari pentru cadrele didactice cu privire la modul in care pot adapta continutul cursului si predarea. De exemplu, universitatile pot oferi resurse self-service, pot standardiza instrumentele pentru adoptare sau pot oferi oportunitati pentru profesorii care urmeaza cursuri de pregatire tehnica. Adoptarea platformelor la nivel de facultate poate fi foarte dificila, iar usurinta in utilizare depinde foarte mult de reprezentantul de suport IT.
•  Este necesar un acord in privinta parametrilor de impact si inceperea masuratorilor inainte de implementare. Institutiile de invatamant superior nu au in general mijloacele necesare pentru a masura impactul investitiei lor in tehnologiile de invatare, insa acesta este un pas esential pentru maximizarea rentabilitatii. E dificil de atribuit rezultatele studentilor unei anumite tehnologii, dat fiind ca numarul de variabile implicate in performanta academica este foarte mare. Cu toate acestea, inainte de a investi in tehnologii de invatare, institutia si cadrele didactice se pot alinia la un set de baza de parametri, pentru a cuantifica si masura impactul acestora. O abordare este masurarea unui set larg de indicatori de succes, cum ar fi utilizarea instrumentelor, satisfactia utilizatorilor, notele sau calificativele.
  Indicatorii de succes pot fi apoi corelati in functie de modalitatea de predare – online versus hibrid versus in clasa – pentru a determina impactul unor instrumente specifice.

Pandemia a provocat in mod cert schimbari ample in invatamantul superior, insa probabil ca niciuna dintre ele nu a avansat atat de repede ca adoptarea instrumentelor digitale de invatare. Cadrele didactice si studentii au parte de beneficii substantiale, iar ratele de adoptare sunt departe de saturatie, asa ca ne putem astepta ca absorbtia sa continue.

Sursa: https://www.mckinsey.com/industries/education/our-insights/how-technology-is-shaping-learning-in-higher-education