Kinetoterapia este o ramura a terapiei fizice care se ocupa cu recuperarea si mentinerea functiilor motorii ale corpului uman. Aceasta disciplina se bazeaza pe exercitii fizice si terapeutice care ajuta la imbunatatirea mobilitatii si a flexibilitatii musculare. Kinetoterapia este o metoda non-invaziva de tratament care poate fi utilizata pentru o gama larga de afectiuni si boli. In acest articol, vom explora mai multe aspecte ale kinetoterapiei.
Istoric
Kinetoterapia a fost utilizata pentru prima data in timpul Primului Razboi Mondial, cand soldatii au fost tratati pentru rani si disfunctii musculare. In anii 1920 si 1930, kinetoterapia a fost introdusa ca o metoda de tratament pentru poliomielita, o boala care a afectat milioane de oameni la nivel mondial. In anii 1950 si 1960, kinetoterapia a inceput sa fie utilizata pentru tratarea bolilor de inima si a afectiunilor respiratorii.
Astazi, kinetoterapia este utilizata in mod frecvent pentru tratarea bolilor si afectiunilor musculo-scheletice, cum ar fi osteoporoza, osteoartrita, artrita reumatoida, fracturile, luxatiile si entorsele, precum si pentru recuperarea dupa accidente vasculare cerebrale, traumatisme craniene si alte afectiuni neurologice.
Rolul kinetoterapiei in recuperare
Kinetoterapia este o metoda importanta de tratament pentru pacientii care se recupereaza dupa o boala sau o afectiune care a afectat mobilitatea si flexibilitatea corpului. Terapeutii kinetoterapeutici isi incep munca prin evaluarea conditiei fizice a pacientului si a gradului de afectiune.
Pe baza acestei evaluari, terapeutul kinetoterapeutic poate recomanda exercitii specifice care sa ajute la imbunatatirea fortei si a flexibilitatii musculare, a echilibrului si coordonarii motorii, a posturii si a capacitatii de a efectua activitati zilnice. Exercitiile utilizate in kinetoterapie sunt adaptate individual pentru fiecare pacient, luand in considerare starea generala de sanatate, gradul de afectiune si obiectivele terapeutice.
Beneficiile kinetoterapiei
Kinetoterapia are o serie de beneficii importante pentru pacienti, incluzand:
- imbunatatirea mobilitatii si a flexibilitatii musculare
- cresterea fortei musculare si a tonusului muscular
- imbunatatirea echilibrului si a coordonarii motorii
- reducerea durerii si a inflamatiei
- cresterea capacitatii de a efectua activitati zilnice si a independentei
- prevenirea recurentei afectiunilor musculo-scheletice si a altor probleme de sanatate.
Exercitiile utilizate in kinetoterapie pot fi adaptate pentru a se potrivi cu nevoile individuale ale pacientilor. De exemplu, daca pacientul are o afectiune care afecteaza capacitatea sa de a merge, terapeutul kinetoterapeutic poate recomanda exercitii care sa imbunatateasca mobilitatea si forta membrelor inferioare. Daca pacientul are probleme de postura, terapeutul kinetoterapeutic poate recomanda exercitii care sa imbunatateasca postura si sa reduca durerea.
Terapeutii kinetoterapeutici pot, de asemenea, sa ofere sfaturi pacientilor despre cum sa efectueze corect exercitiile acasa, astfel incat pacientii sa poata continua sa progreseze in afara programului de terapie.
Importanta kinetoterapiei in prevenirea problemelor de sanatate
Kinetoterapia nu este doar o metoda importanta de tratament pentru pacientii care se recupereaza dupa o afectiune sau o boala, ci si o metoda importanta de prevenire a problemelor de sanatate.
Exercitiile fizice regulate pot ajuta la prevenirea unei serii de afectiuni, cum ar fi bolile de inima, diabetul, osteoporoza, artrita si multe altele. De asemenea, kinetoterapia poate ajuta la prevenirea problemelor de sanatate musculo-scheletice, cum ar fi durerile de spate si de gat, care sunt foarte comune in randul oamenilor.
Cum functioneaza sistemul osos?
Exista patru tipuri de oase in corpul uman, fiecare dintre ele satisface o nevoie specifica: oase lungi (femur (osul coapsei), humerus (osul bratului superior), falange (oasele degetelor) etc.), oasele scurte (de exemplu, carpian). si oasele tarsale), oasele plate (scapula (omoplatul), sternul (steronul) etc.), oasele neregulate (vertebre, ilium (oasele laterale care formeaza bazinul) etc.).
Oasele sunt organe. Sunt realizate din diferite tipuri de tesut, cum ar fi B. tesutul osos, tesutul nervos, tesutul cartilajului si vasele de sange.
Fiecare os individual include un strat de scoarta (corticalis), substanta compacta. Privit cu ochiul liber, acest strat pare neted si dens.
In interiorul substantei compacte se afla substanta spongioasa, care este cunoscuta si sub numele de os trabecular . Substanta spongioasa este formata din trabecule mici, asa-numitele trabecule osoase.
Oasele nu servesc doar la modelarea corpului nostru, dar indeplinesc si 3 functii diferite :
- Functia de sustinere : Structura solida a oaselor serveste ca suport pentru corpul nostru si ne permite, de exemplu, sa luam pozitia verticala.
- Functia de protectie : O alta sarcina a oaselor este protejarea organelor importante. In acest sens, oasele craniene ne protejeaza creierul, iar oasele toracice protejeaza organele situate in cavitatea toracica, adica inima, plamanii…
- Functia de miscare : Oasele, muschii si tendoanele lor permit corpului nostru sa efectueze miscari. Acesta este motivul pentru care suntem capabili, de exemplu, sa mergem, sa sarim sau sa apucam obiecte.
Oasele noastre servesc ca depozit de minerale, de ex. B. pentru calciu si fosfor. Cand este necesar, aceste minerale sunt distribuite in intregul corp prin fluxul sanguin.
Anumite oase din corpul uman produc celule sanguine, cum ar fi B. eritrocite, leucocite si trombocite.
Cuvantul schelet provine din greaca si inseamna „corp uscat”. Dar aceasta afirmatie nu este in intregime corecta. Stim acum ca scheletul uman este in continua reinnoire si, prin urmare, nu reprezinta materie fara viata.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.