Persoanele in varsta si tehnologia. Dincolo de stereotipuri.

Exista o idee raspandita la scara larga conform careia persoanele in varsta nu se pricep la tehnologie sau au ceva impotriva device-urilor de orice tip. Insa nu este neaparat asa! Adultii cu varste mai inaintate adopta tehnologia pe care o considera utila si se opun tehnologiei pe care nu o considera folositoare pentru ei. In perioade normale, acest lucru poate pune probleme atunci cand vine vorba despre depunerea formularelor online sau despre accesarea rezultatelor analizelor pe care le au de facut.
In perioada pandemiei, insa – cand implicarea sociala si ingrijirea medicala sunt in stransa legatura cu accesul la internet – tendinta adultilor in varsta de a respinge tehnologia ar putea fi fatala!

Procentele de digitalizare

Aproximativ 27% dintre americanii cu varste de peste 65 de ani nu sunt prezenti in mediul online, motivele fiind diverse.

De asemenea, conform unui studiu recent, 2 din 5 romani cu varste peste 55 de ani nu au folosit niciodata internetul. In plus, diferentele intre mediul rural si cel urban sunt uriase si putem presupune, fara sa gresim foarte mult, ca procentul batranilor cu acces la internet in mediul rural este cu mult mai mic, daca nu chiar complet inexistent!

Motivele reticentei fata de tehnologie

Conform cercetarilor recente, cu cat oamenii sunt mai in varsta, cu atat sunt mai putin deschisi spre internet, social media sau telefoane smart, insa cei care au adoptat aceste tehnologii le folosesc foarte mult si se straduiesc sa capete abilitati si cunostinte noi.

Desi numarul de seniori care folosesc internetul in toata lumea este pe un trend ascendent, exista si multi reprezentanti ai generatiei care decid sa ramana in afara acestui joc. Iar in multe dintre cazuri, adevarata bariera nu este de natura tehnologica, ci de natura personala.

Multi dintre varstnici isi fac griji cu privire la siguranta datelor personale pe internet – cu precadere pe retelele de socializare – in timp ce altii se tem de inselatorii prin email.
O alta grija importanta a persoanelor in varsta este lipsa intimitatii si necesitatea de a raspunde de cateva ori pe zi mesajelor instant primite online, seniorii vazand in aceasta deschidere fara limite catre comunicare o schimbare completa a ritmului vietii lor obisnuite.

Deschiderea catre tehnologie si motivatia

Cercetarile recente arata ca adultii in varsta vor invata un nou skill daca au un motiv suficient de puternic sa o faca. Iata cele mai frecvente motive pentru care seniorii decid sa adopte device-urile moderne.

• Contactul cu familia. Multi dintre seniori au un cont pe Facebook, dar il folosesc doar pasiv, pentru a vedea postarile copiilor sau nepotilor, mai ales atunci cand acestia pleaca in vacante. De asemenea, ei admit ca retelele de socializare sunt utile, atunci cand locuiesc la distanta de familii, pentru a mentine contactul cu acestia, pentru a vedea poze si filmari, sau chiar pentru apeluri video.
• Castigul material. Aceasta este, de pilda, situatia doamnelor in varsta care vor sa isi vanda tricotajele pe Facebook sau pe alte platforme online, sau a mesterilor tapiteri sau cizmari, ajunsi la varste venerabile dar care fac in continuare o arta din meseria lor si care gasesc in online un mod de a-si continua meseria de o viata.
• Concurenta. Studiile arata ca si concurenta este unul dintre motivele importante pentru care adultii in varsta se deschid catre tehnologie. Nu exista persoana mai determinata sa incerce sa stapaneasca tehnologia decat seniorii care se considera mai capabili (sau mai tineri) decat alti colegi de generatie, care au facut mai rapid trecerea la digitalizare!

O situatie asemanatoare este si raportarea la nepoti. O bunica ce are in ingrijire un nepot in varsta de 5 ani, care stie sa foloseasca perfect o tableta sau un telefon smart, va considera ca daca un copil poate, si ea va fi capabila sa se adapteze vremurilor actuale!

Prapastia tehnologica intre generatiile varstnice

Multi dintre varstnicii adulti nascuti in anii 1945-1964 aveau aproximativ 30 de ani cand au aparut pe piata primele computere personale IBM si Macintosh, iar generatia anterioara era deja la maturitate. Aceste doua generatii – considerati “imigranti digitali” mai degraba decat “nativi digitali” – au fost nevoiti sa isi construiasca de la zero cunostintele digitale.

In functie de locatia de pe glob si de gradul de dezvoltare al tarii, instrumentele prin care aceste generatii au fost ajutate sa faca progrese, ca si rezultatele inregistrate, au fost de la inexistente la impresionante.
In SUA, de pilda, doua treimi dintre adultii cu varsta peste 65 de ani folosesc internetul, in timp ce in Romania – situata la extrema cealalta – 2 din 5 romani peste 55 de ani nu folosesc internetul, iar cei care il folosesc nu au beneficiat de niciun sprijin din partea autoritatilor locale sau comunitatii, ci au capatat cunostinte noi doar cu ajutorul rudelor sau prin propriile forte.

O parte dintre seniori folosesc astazi internetul pentru a plati facturi online, pentru a face cumparaturi, pentru a accesa retele de socializare (uneori chiar platforme de matrimoniale), pentru a comunica pe WhatsApp si chiar pentru diverse aspecte administrative.
Abilitatile de folosire a device-urilor si internetului variaza foarte mult in functie de statutul economic, de educatie, de varsta si de zona in care locuiesc, creandu-se astfel prapastii digitale chiar si in cadrul aceleiasi generatii, nu doar intre generatia tanara si cea varstnica.

Timp si rabdare

Insusirea skill-urilor necesare pentru a stapani tehnologia si pentru a se descurca online, necesita timp, rabdare si exercitiu. Fie ca invata sa introduca un user name si o parola pentru a accesa o adresa de email sau un cont de Facebook, fie ca vor sa completeze o cerere pentru ANAF, este important ca varstnicii sa fie ajutati de cei din jur, eventual cu o lista de pasi exacti, pentru a duce la bun sfarsit cu succes demersul. In timp si cu repetitie, vor invata sa o faca si fara instructiuni detaliate, la fel cum tot treptat au invatat sa foloseasca si telecomanda, si televizoarele smart, si DVD-ul.

Daca in zona in care locuiesti exista cursuri de initiere in operarea calculatorului sau altor device-uri, special concepute pentru varstnici, nu ezita sa iti inscrii parintele, bunicul sau o matusa, iar daca ai timp la dispozitie acorda-le o ora sau doua in week-end, in urma careia viata lor sa fie mai usoara in era digitalizarii! Nu uita ca in cadrul acestor ore sa ii inveti sa faca diferenta intre bine si rau pe internet, sa evite capcanele mediului online si sa distinga o stire falsa de un articol veridic si bine documentat, sa verifice sursele si sa caute si alte materiale care sa sustina sau sa infirme ceea ce au citit, inainte de a da share.

Fake news-urile si seniorii

Desi exista milioane de utilizatori de internet cu varsta de peste 60 de ani care nu ar distribui o stire fara sa ii verifice veridicitatea si acuratetea, studiile arata ca varstnicii sunt mai predispusi sa creada in capcana fake news-urilor, fie pentru ca nu s-au obisnuit cu ideea ca internetul este o lume libera, in care oricine poate scrie orice, fie pentru ca tehnicile de manipulare au prins foarte bine in cazul lor.

Un alt motiv poate fi acela ca multi dintre reprezentantii generatiei varstnice nu au skill-uri atat de bine dezvoltate incat sa isi dea seama cand site-ul pe care se afla este unul de incredere sa nu, si cand ceea ce citesc este o stire falsa sau veridica.
Una dintre modalitatile prin care se recomanda verificarea unei stiri este deschiderea unui alt tab si cercetarea sursei, insa pentru cei mai putin familiarizati cu internetul si care au o deschidere mai mica spre nou, accesarea mai multor tab-uri in paralel se poate dovedi destul de dificila si astfel verificarea informatiei poate fi o provocare.

Stereotipurile negative

Stereotipurile negative universale cu privire la varstnici si la tehnologie creaza o bucla de reactie negativa, ce poate submina increderea seniorilor in capacitatea lor de a-si insusi abilitati mai sofisticate. Cercetarile confirma ca stereotipurile legate de batrani si accesul la tehnologie – o parte a discriminarii varstnicilor, la care asistam astazi – poate afecta increderea seniorilor. Retorica mass-media cu privire la acelasi subiect afecteaza si ea increderea varstnicilor in propriul grad de cunoastere si poate fi o bariera pentru utilizarea tehnologiei digitale, scazandu-le increderea si reducand disponibilitatea de a-si dezvolta pe mai departe skill-urile in domeniu.

Digitalizarea varstnicilor in vremuri de pandemie

Eliminarea stereotipurilor, in paralel cu crearea de device-uri si softuri dedicate exclusiv seniorilor ar putea reduce si mai mult numarul celor aflati de partea cealalta a prapastiei digitale, iar in perioada pandemiei asta ar putea salva vieti!
Bran Knowles – unul dintre cercetatorii care studiaza modul in care varstnicii utilizeaza tehnologia si motivele pentru care acestia decid sa foloseasca sau nu anumite device-uri sau platforme – este de parere ca “bariera tine adesea de alinierea incorecta a valorilor si produselor. Companiile nu vad varstnicii ca targeturi importante, iar asta reiese clar din faptul ca nu reusesc sa ia in calcul nevoile acestei categorii”.

Knowles este de parere ca cei care au ca misiune dezvoltarea tehnologiei nu isi pot imagina cum este viata la 80 de ani, iar ideile preconcepute raman la stadiul de design, constructie si marketing al unor device-uri care se pretind a fi destinate seniorilor (vezi modelul de telefon Jitterbug, cu butoane uriase, destinat varstei a treia). Iar cand adultii in varsta nu le adopta, este mult mai usor sa ii considere “reticenti la tehnologie”.
Adevarul din spatele ideilor preconcepute este ca adultii varstnici refuza un tip de tehnologie si o imbratiseaza pe alta, in functie de valorile lor si de necesitati.

In plus, motivatia de a invata sa utilizeze tehnologia este – asa cum aratam mai sus – cu atat mai mare daca varstnicii au copii si nepoti sau daca au nevoie de tehnologie pentru a ramane conectati din punct de vedere social, asa cum se intampla in aceasta perioada in care contactele directe dintre oameni au fost mult limitate.
Din pacate, insa, si in perioada pandemiei multi adulti in varsta nu au motivatia necesara pentru a traversa prapastia digitala. Criza COVID-19 poate perpetua, astfel, ideea preconceputa falsa ca seniorii se opun tehnologiei, ceea ce poate avea consecinte grave privind discriminarea varstnicilor, descurajand corporatiile sa investeasca in initiative noi sau diferite.

Discriminarea varstnicilor poate merge chiar pana la invinuirea acestei categorii victima atunci cand organizatiile sau autoritatile nu iau in calcul nevoile seniorilor. De pilda, daca cineva nu poate completa un formular online pentru a beneficia de asistenta din partea autoritatilor sau nu invata sa foloseasca Zoom pentru a face o programare in sistemul de tele-sanatate, Knowles se teme ca raspunsul autoritatilor va fi “Nu e problema noastra, trebuia sa inveti sa folosesti internetul!”, excluzand astfel fara empatie o generatie intreaga.
Continuand sa ignore motivele reale (bazate pe valori) pentru care adultii in varsta se opun diverselor tehnologii si refuzand sa isi adapteze produsele si la acesti utilizatori potentiali, companiile nu vor intelege niciodata ca au pus intrebarea gresit. Problema nu se pune “Cum sa ii facem pe batrani sa foloseasca tehnologia existenta?”, ci “Cum sa cream tehnologia pe care si-o doresc varstnicii?”.

Surse:

https://slate.com/technology/2020/07/seniors-technology-illiteracy-misconception-pandemic.html