Ce indicatori tehnici merită folosiți pe acțiuni și pe care dintre ei îi pune la dispoziție Xcelerate Trade?

Păstrez într-un folder o captură de ecran cu un grafic Apple din perioada în care credeam că mai mulți indicatori înseamnă mai multă siguranță. Erau acolo șapte linii colorate și două ferestre de oscilatoare, iar prețul abia se mai vedea. Mă uit la ea de fiecare dată când îmi vine să mai adaug ceva pe grafic.

Pe acțiuni merită folosiți puțini indicatori, câte unul pentru fiecare întrebare importantă, adică o medie mobilă pentru trend, RSI sau MACD pentru momentum, ATR pentru volatilitate și volumul, citit prin VWAP sau Volume Profile, pentru participare. Xcelerate Trade oferă opt indicatori pentru TradingView, patru gratuiți și patru plătiți, construiți mai ales în jurul structurii pieței și al volumului.

Ce face de fapt un indicator tehnic pe graficul unei acțiuni

Un indicator tehnic este o formulă aplicată pe prețurile și volumele trecute ale unei acțiuni, care rearanjează aceste date într-o formă mai ușor de citit. Nu aduce informație nouă despre companie și nu știe nimic din ce urmează. Rezultatul e o linie sau o histogramă care comprimă istoria recentă.

De ce aproape toți indicatorii întârzie

Majoritatea indicatorilor lucrează cu o fereastră de calcul, de exemplu ultimele 14 sau 20 de lumânări. O lumânare este bara de pe grafic care arată prețul de deschidere, maximul, minimul și închiderea pe un interval, fie el de cinci minute sau de o zi. Ca să se schimbe vizibil, indicatorul are nevoie ca prețul să se fi mișcat deja o vreme, iar nicio setare nu elimină complet întârzierea.

Cu cât fereastra e mai scurtă, cu atât indicatorul reacționează mai repede și greșește mai des. Am pierdut destule seri căutând “setarea perfectă” până să pricep că alegeam, de fapt, unde vreau să stea compromisul.

Cele patru întrebări la care răspund indicatorii

Când pun un indicator pe grafic, mă întreb mai întâi ce întrebare rezolvă. Pe acțiuni, aproape toți indicatorii intră în patru familii. Trendul arată direcția generală a prețului, momentumul viteza cu care se mișcă, volatilitatea cât de mult se mișcă o acțiune într-o zi obișnuită, iar volumul câte acțiuni au schimbat mâna în timpul mișcării. Doi indicatori din aceeași familie pe același ecran sunt, de regulă, o dublură.

Ce spun studiile despre indicatorii tehnici pe acțiuni

Două studii publicate în Journal of Finance arată că regulile simple bazate pe indicatori au părut profitabile pe un secol de date Dow Jones, dar avantajul nu s-a mai confirmat după perioada testată.

William Brock, Josef Lakonishok și Blake LeBaron au testat în 1992 un set de 26 de reguli bazate pe medii mobile și pe ieșiri din intervalul de tranzacționare, pe Dow Jones, între 1897 și 1986. Semnalele de cumpărare au adus randamente mai mari decât cele de vânzare, cu volatilitate mai mică.

În 1999, Ryan Sullivan, Allan Timmermann și Halbert White au reluat testul pe 100 de ani de date zilnice ale aceluiași indice și au extins universul la 7.846 de reguli. Cea mai bună regulă din cei 90 de ani analizați inițial nu a mai avut un avantaj semnificativ statistic între 1987 și 1996.

Mediile mobile, cel mai vechi filtru de trend

Media mobilă este media prețurilor de închidere pe un număr fix de zile, recalculată la fiecare lumânare nouă, și e cel mai simplu mod de a vedea încotro merge o acțiune. Pe acțiuni, mediile de 50 și de 200 de zile sunt cele mai urmărite.

Eu o folosesc pe cea de 200 ca pe un semafor. Dacă o acțiune din S&P 500 stă de luni de zile sub ea, nu caut poziții long acolo (tranzacții care câștigă din creșterea prețului), oricât de ieftină ar părea acțiunea.

Golden cross este încrucișarea mediei de 50 de zile peste cea de 200. Pe indicele S&P 500 are o oarecare valoare ca semnal că piața a intrat într-o fază de creștere. Pe o acțiune individuală vine, de cele mai multe ori, după ce partea frumoasă a mișcării s-a consumat.

Media simplă și media exponențială

Media simplă (SMA) dă aceeași greutate fiecărei zile din fereastră. Media exponențială (EMA) pune mai mult accent pe zilele recente și reacționează mai repede la o întoarcere. Pentru swing trading pe acțiuni, cu tranzacții ținute câteva zile sau săptămâni, diferența dintre ele contează, după mine, mai puțin decât pare la început.

Unde se încurcă mediile mobile

Mediile mobile suferă în piețele laterale, unde prețul taie media în sus și în jos de câteva ori pe săptămână, iar fiecare încrucișare arată ca un semnal. Tranzacțiile deschise pe aceste semnale se termină de obicei cu un stop loss mic, adică ordinul care închide automat poziția la o pierdere stabilită dinainte. Când văd media turtită, aproape orizontală, o tratez ca pe un avertisment că acțiunea nu e în trend.

RSI și MACD, două feluri de a măsura momentumul

RSI și MACD sunt indicatori de momentum, adică măsoară cât de repede și cu câtă forță s-a mișcat prețul recent, iar pe acțiuni sunt utili mai ales ca să vezi când o mișcare începe să obosească. Pot fi folosiți amândoi, dar rareori împreună.

RSI-ul (Relative Strength Index) a fost publicat de J. Welles Wilder în 1978, în aceeași carte în care a prezentat și ATR-ul. Compară câștigurile medii cu pierderile medii pe ultimele 14 perioade, pe o scară între 0 și 100, iar valorile peste 70 sunt numite de obicei zonă de supracumpărare, cele sub 30, zonă de supravânzare. MACD-ul (Moving Average Convergence Divergence), creat de Gerald Appel la sfârșitul anilor ’70, scade o medie exponențială de 26 de perioade dintr-una de 12 și compară rezultatul cu propria lui medie de 9 perioade.

Supracumpărat nu înseamnă scump

Într-un uptrend puternic, o serie de maxime și minime tot mai sus, RSI-ul poate sta peste 70 săptămâni întregi, timp în care prețul continuă să urce. Dacă vinzi automat la 70, ieși exact din mișcările care contează.

Mie mi-a fost mai util să citesc RSI-ul în raport cu trendul, căutând într-un uptrend coborâri spre 40 sau 50 ca zone de intrare. Divergența apare când prețul face un maxim nou, iar RSI-ul sau MACD-ul face un maxim mai mic, semn că forța din spatele mișcării scade. Divergența singură nu justifică o vânzare, așa că o folosesc ca motiv să strâng stop loss-ul sau să nu mai adaug la poziție.

De ce RSI și MACD pe același grafic sunt de obicei o dublură

Amândoi se uită la viteza cu care se schimbă prețul și diferă doar prin felul în care o calculează. Când RSI-ul arată slăbiciune, MACD-ul o arată și el, de regulă cu o mică întârziere, așa că pe același grafic par două confirmări venite din aceeași informație. Eu am rămas la RSI pentru că îl citesc mai repede, dar MACD-ul funcționează la fel de bine pentru cine îl găsește mai intuitiv.

ATR și benzile Bollinger, indicatorii de volatilitate

ATR (Average True Range) arată cât se mișcă în medie o acțiune într-o lumânare, exprimat în dolari, iar benzile Bollinger arată cât de departe s-a întins prețul față de media lui recentă. Niciunul nu indică direcția. Pe acțiuni, ATR-ul e indicatorul pe care îl folosesc cel mai des.

ATR-ul îmi spune unde să pun stop loss-ul ca să nu fiu scos din poziție de zgomotul obișnuit al zilei. O acțiune cu ATR de 2 dolari și una cu ATR de 9 dolari nu pot primi același stop de 3 dolari, oricât de comod ar fi să ai o regulă unică.

Benzile lui John Bollinger, dezvoltate la începutul anilor ’80, desenează două linii la două abateri standard deasupra și dedesubtul unei medii de 20 de perioade. Abaterea standard măsoară cât de împrăștiate sunt prețurile în jurul mediei. Când benzile se strâng mult, piața s-a calmat și o mișcare mai amplă devine probabilă, fără să știi în ce sens, de exemplu înaintea unei raportări trimestriale.

Un exemplu cu cifre

Să zicem că am un cont de 5.000 de dolari și accept să risc 1% pe tranzacție, deci 50 de dolari. Acțiunea la care mă uit costă 180 de dolari și are un ATR zilnic de 4 dolari. Dacă pun stop loss-ul la un ATR și jumătate distanță, la 6 dolari, pot cumpăra cel mult 8 acțiuni, pentru că 50 împărțit la 6 dă 8,3, iar eu rotunjesc în jos.

Socoteala asta, în care mărimea poziției pornește de la stop și stopul pornește de la ATR, m-a scăpat de obiceiul de a cumpăra “o sută de acțiuni, că e număr rotund”.

Volumul, VWAP și Volume Profile pe acțiuni

Volumul arată câte acțiuni s-au tranzacționat într-o perioadă, iar pe bursele americane e un volum real, raportat de bursă. Pe Forex, piață fără bursă centrală, graficele arată de regulă volumul tick, care numără modificările de preț, așa că volumul de pe acțiuni e o informație mult mai solidă.

O creștere de 3% pe un volum de trei ori peste media ultimelor 30 de zile are bani în spate. Aceeași creștere pe un volum anemic poate fi doar lipsa de vânzători într-o după-amiază liniștită.

VWAP, prețul mediu ponderat cu volumul

VWAP-ul (Volume Weighted Average Price) este prețul mediu al zilei, ponderat cu volumul tranzacționat la fiecare nivel, și se resetează la fiecare deschidere. A intrat în literatura academică printr-o lucrare din 1988 a lui Stephen Berkowitz, Dennis Logue și Eugene Noser, publicată tot în Journal of Finance, care îl folosea ca etalon pentru costul real al tranzacțiilor pe New York Stock Exchange.

Pentru day trading pe acțiuni, adică tranzacții deschise și închise în aceeași zi, VWAP-ul e după mine cel mai util indicator intraday. Dacă prețul stă deasupra lui, cumpărătorii din ziua respectivă sunt, în medie, pe plus. Când prețul pierde VWAP-ul și nu reușește să-l recupereze, ziua își schimbă de obicei caracterul până la închidere.

Volume Profile și zonele unde s-a tranzacționat cel mai mult

Volume Profile întoarce volumul pe orizontală și îți arată la ce prețuri s-a tranzacționat cel mai mult într-o perioadă. Ideea vine din Market Profile, conceptul dezvoltat de Peter Steidlmayer, trader la Chicago Board of Trade. Nivelul cu cel mai mare volum se numește Point of Control (POC), iar zona care cuprinde de obicei 70% din volum se numește Value Area. Pe acțiuni, nivelurile astea opresc sau atrag des prețul, deși am văzut destule POC-uri traversate fără nicio reacție.

Ce indicatori pune la dispoziție Xcelerate Trade

Xcelerate Trade publică în secțiunea Strategies opt indicatori proprii pentru TradingView, dintre care patru sunt gratuiți, iar patru se deblochează prin abonamentele Silver, Platinum sau Diamond ori individual, cu 60 de dolari bucata, la data verificării. Toți urmăresc structura pieței și zonele în care s-a concentrat volumul, iar oscilatoarele clasice de tip RSI lipsesc din listă.

Xcelerate.Trade este o platformă online de educație pentru trading, cu o academie de 10 capitole și 75 de lecții și cu o colecție de strategii și indicatori pentru TradingView, disponibilă în română, engleză, spaniolă și franceză.

ORB Detector Dynamic și deschiderea de la New York

Best ORB Detector Dynamic desenează intervalul de deschidere (Opening Range, prescurtat ORB), adică maximul și minimul primelor minute ale unei sesiuni, și îl blochează la finalul ferestrei. Implicit, pentru New York, fereastra e între 9:30 și 9:45, ora New Yorkului. Indicatorul nu marchează nicio ieșire din interval cât timp acesta încă se formează, iar asta elimină multe semnale false.

Pe acțiunile mari din S&P 500, începutul sesiunii aduce de regulă un val serios de volum, așa că intervalul de deschidere chiar înseamnă ceva. Detectorul e stratul vizual al strategiei Best ORB Strategy Dynamic, care cere în plus confirmare de volum și un retest cu respingere, cu stop loss și raport risc-câștig fixate dinainte. Retestul e revenirea prețului la nivelul pe care tocmai l-a spart.

Market Structure și Order Block Finder

Indicatorul Market Structure + CHoCH/MSS/BOS etichetează automat maximele și minimele de swing (HH, HL, LH, LL), punctele în care prețul se întoarce, și clasifică rupturile de structură. CHoCH marchează prima ruptură împotriva trendului, MSS prima confirmare în noua direcție, iar BOS continuările de după. Implicit folosește Williams Fractals, cu 6 lumânări în stânga și 4 în dreapta, iar o ruptură contează doar dacă lumânarea închide dincolo de nivel. Un pivot e confirmat abia după ce se formează cele 4 lumânări din dreapta, așa că vezi structura cu o mică întârziere, dar odată confirmat, pivotul nu mai e mutat.

The Order Block Finder caută ultima lumânare de sens opus înaintea unei mișcări confirmate de 5 lumânări consecutive, valoarea implicită, și desenează zona respectivă, numită order block. Pagina lui spune direct că indicatorul nu are acces la ordinele instituționale reale și că zonele sunt identificate după reguli aplicate pe preț.

Order Flow PRO și limita datelor din TradingView

Order Flow PRO afișează delta, adică diferența estimată dintre volumul cumpărătorilor și cel al vânzătorilor agresivi, varianta ei cumulată și divergențele dintre preț și delta. Un stacked imbalance apare când cel puțin trei lumânări la rând trec de pragul implicit de 0,7. Recomandarea de pornire e pe grafice de 5, 15 sau 30 de minute.

Echipa Xcelerate.Trade spune deschis că, pentru majoritatea instrumentelor, TradingView nu oferă datele reale ale tranzacțiilor executate la bid și la ask (prețul la care se cumpără și cel la care se vinde), așa că delta afișată e estimată din structura lumânării și din volum. E utilă ca indicație de presiune, dar nu înlocuiește un footprint, graficul care arată volumul executat efectiv la fiecare preț.

Volume Profile, Fluid Liquidity Zones și FVG, pachetul plătit

Volume Profile POC, VAH, VAL calculează profilul pe sesiune, zi, săptămână sau lună, plus un profil compus pe ultimele N zile, cu Value Area implicită de 70%, reglabilă între 50% și 95%. Marchează și nodurile de volum mare și mic (HVN și LVN), iar pe acțiuni, unde volumul vine de la bursă, mi se pare cel mai firesc dintre indicatorii plătiți.

Fluid Liquidity Zones marchează zone de cerere și ofertă (Supply și Demand) și urmărește când sunt atinse sau invalidate. FVGs & CEs Detector găsește Fair Value Gaps, golurile lăsate de lumânările foarte rapide, le prelungește 15 lumânări în față și marchează nivelul lor de 50%. Le văd ca instrumente de context pentru cine lucrează deja cu Smart Money Concepts, o școală de analiză care încearcă să urmărească zonele în care au intrat participanții mari.

Ce lipsește din oferta Xcelerate Trade

În colecția Xcelerate Trade nu găsești RSI, MACD, medii mobile, ATR sau benzi Bollinger în versiune proprie. Lipsa mi se pare logică, pentru că toți vin gratuit în biblioteca standard din TradingView.

Pentru un începător, combinația sănătoasă mi se pare o medie mobilă și ATR-ul din TradingView pentru context și risc, plus unul, maximum doi indicatori Xcelerate pentru execuție. Planul gratuit de TradingView limitează oricum numărul de indicatori pe care îi poți pune simultan pe un grafic.

Conceptele de tip order block sau Fair Value Gap nu au în spate o literatură academică comparabilă cu cea despre mediile mobile, așa că le validezi singur, pe propriile date.

Cum combin indicatorii pe acțiunile din S&P 500

Pe acțiunile din S&P 500 combin indicatorii pe niveluri de timeframe (intervale diferite de grafic), cu câte o singură unealtă pentru fiecare întrebare.

Pe zilnic am media de 200 de zile și ATR-ul. Prima îmi spune dacă am voie să caut long-uri, al doilea cât de larg trebuie să fie stopul. Pe 5 minute țin VWAP-ul și, în zilele în care tranzacționez deschiderea, intervalul ORB. RSI-ul îl pun doar când verific o divergență, iar combinația asta spartană mă lasă să-mi reconstitui deciziile seara în jurnal fără să mă mint singur.

Dacă te interesează S&P 500 Trading Strategies construite pe reguli complete, biblioteca de strategii de pe Xcelerate.Trade are playbook-uri (reguli scrise pentru fiecare tip de tranzacție) în care indicatorii apar ca piese dintr-un plan, cu stop loss și condiții de abținere scrise dinainte.

O zi obișnuită de tranzacționare, cu ora României

Bursa de la New York deschide la 9:30 ora locală, la 16:30 ora României în cea mai mare parte a anului, și închide la 23:00. În săptămânile din martie și din toamnă în care România și Statele Unite schimbă ora la date diferite, deschiderea vine la 15:30, iar indicatorul ORB de la Xcelerate Trade, care lucrează cu ora New Yorkului, se ajustează singur.

Într-o zi tipică, acțiunea e deasupra mediei de 200 pe zilnic, așa că o caut doar pe long. La 16:45, intervalul de deschidere e blocat, iar prețul iese peste maxim cu volum peste medie.

Aștept retestul și verific dacă prețul rămâne deasupra VWAP-ului. Dacă rămâne, intru, iar stopul îl pun sub minimul retestului, verificat cu ATR-ul ca să nu fie absurd de strâns. Dacă prețul cade sub VWAP înainte de retest, nu intru deloc în ziua aceea.

Cum testezi un indicator înainte să-i dai bani reali

Un indicator se testează mai întâi pe date istorice, apoi în modul replay și pe un cont demo, iar o concluzie onestă despre el apare abia după în jur de o sută de tranzacții notate în jurnal. Backtestul aplică regulile pe date trecute. Replay-ul derulează graficul lumânare cu lumânare, ca și cum piața ar fi live, iar contul demo lucrează cu bani virtuali în piața reală.

Studiul lui Sullivan, Timmermann și White se aplică și la scară mică. Dacă încerci douăzeci de setări pe același grafic, una o să arate genial pur întâmplător. Din motivul ăsta îmi aleg setarea dinainte, o testez pe o perioadă, apoi o verific pe alta, la care nu m-am uitat deloc.

În jurnal notez, la fiecare tranzacție, ce spunea fiecare indicator în momentul intrării. După câteva luni se vede limpede care dintre ei a schimbat decizii și care doar decora graficul. Așa am scos MACD-ul din schema mea.

Dacă tranzacționezi acțiunile americane prin CFD-uri, contractele care copiază mișcarea prețului fără să cumperi acțiunea, mai ai un motiv de răbdare. Potrivit analizelor citate în 2018 de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), la baza restricțiilor pe aceste produse, între 74% și 89% dintre conturile de retail pe CFD pierd bani. Cifra privește CFD-urile în general, indiferent de indicatori, și de aceea trec orice setare prin demo.

Întrebări frecvente despre indicatorii tehnici pe acțiuni

Care sunt setările potrivite pentru RSI pe acțiuni?

Setarea standard a RSI-ului, de 14 perioade, e un punct de plecare bun pe graficul zilnic. Pe intraday, o fereastră de 7 sau 9 perioade reacționează mai repede, cu prețul unor semnale mai zgomotoase. Contează mai mult să testezi o setare destul de mult înainte să o schimbi.

Funcționează indicatorii tehnici și pe acțiunile de la Bursa de Valori București?

Indicatorii tehnici funcționează mai bine pe acțiunile lichide de la Bursa de Valori București, cum sunt cele din indicele BET, și destul de prost pe acțiunile cu câteva zeci de tranzacții pe zi. Pe o acțiune ilichidă, un singur ordin mare poate muta prețul și poate strica orice medie mobilă sau RSI.

Cum obții acces la un indicator Xcelerate Trade pe TradingView?

Indicatorii Xcelerate Trade sunt publicați ca scripturi pe TradingView, iar pentru cei cu acces restricționat cererea se face prin formularul de pe pagina fiecărui indicator, cu conectarea portofelului și confirmarea numelui de utilizator TradingView. Platforma precizează că nu cere niciodată fraza seed sau cheile private, așa că orice mesaj care ți le cere în numele ei e o tentativă de fraudă.

Merită să plătesc pentru indicatori dacă abia încep?

În primele luni, indicatorii plătiți rareori se justifică. Indicatorii clasici sunt gratuiți în TradingView, iar Xcelerate.Trade are patru indicatori gratuiți, suficienți pentru a învăța structura pieței și intervalul de deschidere. Banii pe instrumente plătite au sens după ce ai un jurnal care îți arată ce lipsește din procesul tău.

Ce înseamnă că un indicator face repainting?

Un indicator face repainting atunci când își modifică semnalele din trecut pe măsură ce apar date noi, așa că istoricul arată mai bine decât a fost în timp real. Indicatorul Market Structure de la Xcelerate.Trade confirmă pivoții cu o întârziere egală cu numărul de lumânări din dreapta, dar după confirmare nu îi mai mută.